Valea Ialomitei

Valea Ialomiţei este valea râului Ialomiţa, având o parte superioară, montană situată între Mecetul Turcesc şi Pietrosita, în munţii Bucegi. Valea Ialomiţei adună apele din pâraiele Bătrana, Doamnele, Obârşia, Sugari şi se intinde prin centrul masivului Bucegi formând în trecerea sa cheile Urşilor, cheile Peşterii, cheile Coteanu, cheile Tătarului, cheile Zănoagei, Cheile Orzei, cheile Ialomiţei.

Valea Ialomiţei prezintă diverse forme de relief: relief glaciar,circuri glaciare:morene frontale şi laterale, văi glaciare, relief carstic bine definit: chei, peşteri - Peştera Ialomiţei cu o lungime de 450m, câmpuri de lapiezuri în zona nord-vestică a bazinului, relief tip "babe", Sfinxul, Babele.

Saua Batrana

Masivul Bucegi, cu o suprafaţă de circa 300 km², se află la extremitatea estică a Carpaţilor Meridionali, desfăşurandu-se între Valea Prahovei la est si culoarul Branului şi Valea Ialomiţei la vest; cade brusc spre nord către depresiunea Bârsei şi spre sud, până la contactul cu Subcarpaţii de curbură. Se întinde pe teritoriul judeţelor Dâmboviţa, Prahova şi Braşov. Fiind de o mare complexitate structurală şi morfologică, masivul apare ca o cetate naturală, cu incinta suspendată la 1600 - 2500 m, sprijinită de abrupturi puternice.

Platoul Bucegi

Platoul Bucegi este podiş înalt, având altitudini cuprinse între 1600-2400 m şi o înclinare de la nord către sud, în munţii Bucegi.

Sfinxul din Bucegi

Sfinxul din Munţii Bucegi este un megalit situat la 2.216 m altitudine.

"Sfinxul", aşa cum este numit, din cauza asemănării sale cu un cap uman (respectiv cu Sfinxul egiptean), s-a format prin eroziune eoliană (datorată vântului), de-a lungul unei perioade îndelungate de timp. Asemănarea sa cu un Sfinx (dacă este privit din anumite unghiuri, marcate în jurul său), cât şi accesul relativ uşor în zonă, au făcut ca această formaţiune geologică să devină o atracţie turistică importantă.

In Apuseni

Localizare

Localitatea Vadu Crisului se afla asezata in partea Nord-Vest a Romaniei, in cadrul judetului Bihor - partea estica, pe calea ferata Oradea - Cluj-Napoca si pe soseaua E60 (DN1) Oradea - Cluj-Napoca la o distanta de 50 km fata de orasul Oradea si 100 km fata de Cluj-Napoca. Localitatea este situata la iesirea Crisului Repede dintr-un sector ingust de chei(defileu), marcand partea Sud-Estica a Depresiunii Vadului - depresiune "golf" dintre m-tii Padurea Craiului si m-tii Plopisului. Coordonatele geografice ale localitatii Vadu Crisului sunt: paralela de 46 grade 59' latitudine Nordica si pe meridianul de 22 grade 3' 30" longitudine Estica. Denumirea oficiala este VADU CRISULUI conform documentului oficial al statului roman, din Dictionarul statistic al localitatilor din Romania editat de Academia Romana (si nu cum mai apare ca ex. Vadul Crisului sau Vadu-Crisului).

Relief

Teritoriul localitatii Vadu Crisului se dispune pe diferite unitati de relief: in lunca larga a Crisului Repede, cu spect de campie, pe dealuri cu aspect premontan de la poalele muntilor Plopis si Padurea Craiului si in zona montana a muntilor Padurea Craiului. Datorita acestui fapt si structurii geologice si geomorfologice peisajul localitatii Vadu Crisului este variat si totodata creaza o nota de pitoresc. Relieful fluvial este bine reprezentat prin valea Crisului Repede prezentand doua aspecte distincte. Un sector de chei tipic situat intre Suncuius si Vadu Crisului pe o lungime de 3 km si un sector de vale larga cu aspectde depresiune situata in aval de localitatea Vadu Crisului. Cea mai mare parte a suprafetei localitatii se desfasoara in spatiul montan al muntilor Padurea Craiului. Alcatuiti din calcare, relieful dezvoltat pe aceste formatiuni este cel carstic. Dintre formele caracteristice acestui tip de relief, cel mai des intalnite sunt dolinele grupate in campuri, spre exemplu cele de pe platoul Zece Hotare sau platoul Magura (574,8 m). In afara acestor doline pitorescul reliefului carstic este dat de numeroase pesteri: Pestera Vadului, Pestera Carbunarilor, Pestera Caprelor, Pestera Fugarilor, Pestera Rosie, Pestera Talharilor s.a.

Adventure Park la Târgovişte

Un pariu cu voi înşivă, o doză mărită de adrenalină şi testare a propiilor limite, toate acestea într-o nouă formă de petrecere a timpului liber în Parcul Chindia. Se doreşte a fi o nouă abordare a unui parc şi a ceea ce înseamnă recreere şi destindere, o modalitate de testare a calităţilor fizice şi psihice. Este prima dată când se dă parcului o altă destinaţie decât o simplă plimbare pe alee. Parcul de Aventură de la Târgovişte presupune montarea unei tiroliene - un cablu ce va fi amplasat de pe un mal pe celălalt şi care va putea fi străbătut în coborâre asigurată pe o distanţă de 40+50 de metri, deasupra lacului. Supravegherea va fi făcută de persoane specializate, care posedă permis de salvamontist.

In Bucegi-Cheile Ursilor

Cheile Ursilor si Pesterii sunt situate la nord de bazinetul Padina (in amonte de confluenta Ialomita-Horoaba). Cheile Ursilor sunt relativ lungi (1 km); Cheile Pesterii sunt mai scurte (250 m), insa deosebit de inguste. La sud de bazinetul Padina se afla Cheile Coteanu (in aval de confluenta cu Valea Laptici), cu o lungime de sub 200 m. Cheile Tatarului se desfasoara in amonte de confluenta Ialomitei cu Calea Tatarului (la coada Lacului Bolboci), pe aproape 0,5 km lungime. Cheile Zanoaga Mica sunt cele mai scurte (120 m) si se afla localizate la sud de bazinetul Bolboci. Cele mai lungi sunt Cheile Zanoaga Mare (2 km) si se gasesc la sud de confluenta Ialomita-Lucacila. In aval de bazinetul Scropoasa si, respectiv, lacul de acumulare cu acelasi nume, se afla cele mai spectaculoase chei de pe Valea Ialomitei. Este vorba despre Cheile Orzei, a caror lungime se apropie de 1 km. In continuare, catre sud, sunt Cheile de la Dobresti (1,5 km). Acestea sunt cele mai largi Chei din Muntii Bucegi, iar in cuprinsul lor, la confluenta Ialomita-Bratei, s-a format bazinetul Dobresti-Vanatoru. Succesiunea se sfarseste cu Cheile de la Galma. Lungi (de aproape 2 km) si inguste, acestea se desfasoara la sud de bazinetul Cerbu (sau Lunca cu Brusturi).

Munte